Home, sweet home

Spuneam mai demult că m-am obișnuit foarte repede la București și la cămin și uneori chiar nu am chef să mai vin acasă în weekend. Prea multe bagaje de făcut și de desfăcut pentru  prea puțin timp petrecut acasă. Plus că uneori chiar n-am cum să vin, mai ales de când cu VIP-ul – în perioada de probă inițial și de acum membru oficial😀; nu sunt superwoman, oricât mi-ar plăcea să cred asta😆

În weekendul ăsta sunt acasă însă. Și am fost și weekendul trecut și, sincer, nu-mi prea vine să plec. Pentru că e acasă. Pentru că patul meu îmi știe toate felurile de a dormi și mi-e dor de rotilele ușor dezmembrate ale scaunului meu; cred că și lui îi e dor de mine de-acum, să știți. Pentru că deseori mi-e cam dor de mama și mă simt bine să știu că e mai aproape, deși nu simt nevoia să-i vorbesc foarte mult; doar că e bine să știu că e aproape. Și pentru că uneori, când nu am chef de deschis cursuri, mi-e dor să intre în cameră și să mă întrebe: ”Ai învățat și tu ceva azi?”
Da, uneori mi-e tare dor de casă și nu-mi dau seama de asta când sunt la București, ci tocmai când sunt acasă. De ce știu? Pentru că nu mai am chef să fac bagaje, pentru că îmi vine să iau hainele de la uscat, să le calc și să le pun în dulap, nu în troller. Pentru că îmi fac planuri pentru când o să mai vin și mă gândesc la cum să prind mai multe zile aici.
Pentru că aseară am adormit devreme și azi m-am trezit târziu, am dormit aproape 12 ore și am avut un mic-dejun superb: pâine prăjită cu unt și miere și lapte cald. M-am simțit efectiv ca un copil răsfățat. Pentru că așa e acasă!

Dar toate trec, inclusiv dorul de casă. Și când pun piciorul în București știu că locul meu e acolo de acum, cel puțin pentru o perioadă și   imediat îmi revin energia și cheful și o iau de la capăt. Pentru că fac ceva ce îmi place și am aproape oameni frumoși și știu că va fi bine🙂

Până data viitoare când vin acasă, ne citim fără urme de nostalgie și dor de acasă printre rânduri!😀

3 thoughts on “Home, sweet home

  1. Sunt in asentiment cu tine, Ioana!🙂 Sper sa ai chef sa vii maine la Bucuresti, pentru ca altfel s-ar putea sa ajung sa arunc bucata aia de tort pe care am pastrat-o pentru tine!😛

    • Chiar mă gândeam la tine când scriam articolul, mă gândeam cum te simți tu acasă😀
      Chef nu prea am, dar dacă e vorba de tort, îmi fac eu cumva😆 Mulțumeeesc! :*

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s