Dacă e gratis…

Vreau ca să vă spui că nu am uitat de blog, am avut și inspirație, mi-am notat idei, am avut și timp să scriu (adică nu e ca și cum n-aveam ce face cu timpul, dar îmi făceam loc în program și pentru asta), dar n-am avut net. Timp de o săptămână am fost în sevraj, iar azi, când deja era din ce în ce mai puțin dureros, am primit din nou verde la navigat. Ce ironie, nu? Bine, încă nu merge perfect, dar măcar pot să-mi citesc cele multe mailuri,  mai dau și eu nas în nas cu un om pe Facebook, mai citesc un rând, două pe un bloguleț, mai ascult o muzică pe iutub, mai arunc un ochi pe ziare (alea de specialitate, nu Cancan și Click, da? hai, ziceți că nu v-am impresionat!). De-astea, ce face lumea pe internet.
Acum, dacă vă gândiți că n-am avut net fiindcă nu l-am plătit…aveți dreptate! N-am plătit netul niciodată de când sunt la cămin, din simplul motiv că așa e el gratis. Dar asta le dă lor dreptul să mi-l oprească o săptămână? Ete așa, că știu că e perioada cu teste și mai bine să-nvățăm decât să pierdem vremea pe 9gag?  Păi excusez-moi, dar ori sunteți domni, ori nu mai sunteți. Ori ne dați net gratis, ori nu ne mai mințiți!
Ce e și mai șmecher e că am un laptop super deștept. Să vedeți. El are o putere de a anticipa uluitoare. Cu două sau trei zile înainte să se oprească netul la toată lumea, el a refuzat să se mai conecteze. L-am rugat cu cerul și pământul (nu glumesc, când îl porneam dimineața chiar făceam rugăciuni), l-am înjurat, l-am restartat de nșpe ori și am scos și am băgat firul ăla de am zis că îl tocesc. Am încercat cu firul colegei mele, am dat ”Diagnose” în Local Area Network, m-am uitat chiorâș la probleme găsite și nereparate și mă închinam cu ambele mâini când la aceeași masă cu mine colega mea se uita la filme online . Deci filme, da? Nu un amărât de Google și așa mai departe.

A fost o perioadă tulbure în viața mea și mă bucur că s-a încheiat (sper!). Vă spun sincer că nu știu unde am pus lista cu subiectele care mi-au venit în cap, de obicei le scriu într-un document, dar am fost așa deprimată că nu mai aveam chef să deschid calculatorul și le-am notat pe unde am apucat, iar la câte foi rătăcite am în camera asta, o să-mi ia ceva să le găsesc. Serios, dacă simțiți că ați pierdut vreo foaie cu ceva, orice, puteți să-mi spuneți și fac o sesiune de căutare. Aveți toate șansele să fie la mine. E ceva peste puterea mea de înțelegere, azi le strâng și le arunc, mâine tot multe-s. Nu știu cât mai rezist așa.

Ah, ce bine m-am simțit scriind pe blog. Mă simt împlinită😛
Aaaa, am mâncat niște mandarine zilele astea și ce credeți: una avea 29 de sâmburi, iar alta UN sâmbure! Ce naiba?! Nu râdeți că am numărat sâmburii, voi chiar nu înțelegeți că n-am avut net atâtea zile?😆

Dacă nu mai revin înseamnă că iar își bate ASEul joc de noi, ok? Pusi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s