Highway to hell

Dimineți de vară târzie. Geamul ușor deschis. Temperatura ideală în cameră. Îmbrăcată sumar și învelită până la gât cu un cearșaf sau o pătură subțire, îmi trăiesc călătoriile nocturne, așteptând-o în zăpadă pe Lady Gaga (don’t ask!), mișcându-mă greu din cauză că mi-a degerat corpul. Un zgomot….ba nu, o suită de zgomote mă face să deschid ochii frustrată.  Zâmbesc când îmi dau seama că m-a dus capul într-atât încât să nu stau în frig o zi întreagă ca s-o aștept pe Gaga (și apoi să plec, fiindcă mă dureau toate cele) și dau să mă mișc. Ca să vezi, nu de la frig mă durea corpul, ci de la febra musculară.

De ce m-am trezit așa devreme? A, da, zgomote. Cu fiecare gaură pe care bormașina o dă în zidurile blocului meu, mai cedez psihic un pic. Cu fiecare bax de polistiren expandat trântit, capul îmi mai pulsează puțin. Cu fiecare găleată de adeziv preparată cu un fel de mixer special, enorm și urlător, diminețile mele devin mai frustrante. Cu fiecare strigăt sau înjurătură pe care muncitorii de pe schelă și le adresează fix lângă geamul meu deschis, decizia de a mă trezi și a le pune muzică se conturează și mai bine. Pentru că nu le pun ”Minim doi” sau ”Vara nu dorm” (am încercat o dată, le-a plăcut), le pun ceva ce nu le place și dau volumul tare, măcar să se simtă și ei frustrați, nu doar eu. Că am văzut că tac atunci când le pun ”Highway to hell”. Și nu am ales melodia doar fiindcă-mi place, ci și pentru că asta e senzația pe care o am seara când mă culc și știu cum mă voi trezi dimineața, I’m heading to hell, baby!

Știu că o să se termine la un moment dat. Cel mai probabil imediat după ce eu o să încep a mă trezi într-o altă cameră, pe o altă stradă, într-un alt oraș. Mare câștig. Și nu-mi spuneți să închid geamul. Am încercat. Unu la mână, tot se aude destul de tare încât să mă frustreze, doi la mână, simt că mă sufoc, încă e destul de cald la mine în casă.

Nu-mi rămâne decât să ignor totul cât pot de mult. Să mă trezesc zâmbind, să-mi beau cafeaua calmă, zen, în timp ce-mi citesc blogurile și ascult muzică drăguță și să-mi vărs frustrările în WordPress, că doar de-aia am blog, nu?😛

One thought on “Highway to hell

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s