Elixir

Cine mai are dischete? Dischete de alea de le băgam în calculator pentru transfer de date, de erau super șmechere pe vremea când nici nu știam ce-i ăla USB sau cum arată un memory stick. De-alea cu 1.44 MB memorie, de nici măcar o poză decentă nu-ncape acum pe ea, ce să mai zici de vreo melodie. Eu mai am câteva. Pe vreo două am niște driver-e, deci mi-e imposibil să le arunc. Dacă vă întrebați cine mai pune driver-ele pe dischetă, sunt destul de vechi, de prin 2006-2007 când mi-am luat placă de rețea la calculator, deci se înțelege.

Pe celelalte am câte un proiect, unul era despre astigmatism, altul era despre decorarea mesei. Nu știu la ce materie am învățat decorarea mesei, probabil la Tehnologie, printr-a cincea. Mai am pe una câteva variante de subiecte după care mă pregăteam pentru examenul la mate dintr-a opta și vreo două imagini pe alta. Nu am de gând să le arunc, nu știu de ce, probabil pentru că îmi amintesc de timpuri pe care nu le voi mai primi niciodată înapoi. Ce e și mai drăguț e că am trei dischete pe care scrie ceva, dar înăuntru e cu totul altceva. Ceea ce le face și mai bune de păstrat, că au câte o poveste, îmi amintesc de un anumit moment din viață😀

De exemplu, pe una din ele scrie ”Scufița roșie – parodie”, dar nici vorbă de așa ceva. Îmi amintesc că am fost în generală pe la o colegă, mi-a plăcut un joc și am rugat-o să mi-l dea și mie pe dischetă. Ea a șters ceva de pe una folosită și mi-a pasat-o, iar eu, după ce mi l-am transferat în calculator, am șters și am pus unul din proiectele mai sus amintite.
Pe alta scrie că e un document legat de cererile pentru ceva vize, o dischetă pe care o făcusem pentru o altă colegă, mai exact pentru tatăl ei. Sigur, mai târziu am folosit-o ca să-mi stochez alt proiecțel.
Și acum vine discheta mea preferată. Nu mai știu exact ce e acum pe ea, deși abia zilele trecute am verificat-o, dar pe etichetă scrie numele a trei jocuri. Două dintre ele aparent au fost acolo, celălalt are un asterisc, ceea ce înseamnă că urma să mi-l dea cineva, dar sunt convinsă că nu l-am mai primit. Era vorba de Volfied. Probabil că îl știți, eu îmi amintesc că îl jucam la școală prin clasa a treia, asta înseamnă că era popular acum vreo 10-11 ani.
Dintre celelalte două toată lumea îl știe sigur pe Mario, celebrul joc pe care l-am jucat mai întâi pe televizor, de am tocit butoanele joystickului. Celălalt însă mă bântuie de vreo trei zile. Aparent se cheamă Elixir și așa vag îmi amintesc că l-am jucat, dar puteți să mă bateți și n-aș ști să vă spun cu ce e. Nu știu dacă vă dați seama cam cât de mult mă frustrează asta, așa că da, sigur, dacă vă amintiți cumva de el (repet, treaba se întâmpla prin 2002, 2003, poate chiar 2004), nu ezitați să-mi dați și mie un indiciu, două😀 Era tot un joc așa micuț, simpluț, numai dacă luăm în calcul că încăpea pe o dischetă, totuși😛

Și acum, lăsând la o parte frustrarea mea personală legată de Elixirul ăla, voi ce amintiri aveți legate de primele calculatoare? Colega mea de cameră de anul trecut îmi povestea cum bunica ei îi spunea să nu mai deseneze întruna în Paint, că se consumă culorile😆

12 thoughts on “Elixir

  1. Amintiri legate de primul meu calculator? Ah… Bunica mea imi spunea sa nu mai desenez in Paint ca o sa consum toate culorile :)) Si inca ceva! Dupa ce m-am jucat o zi intreaga pe el cand l-am adus acasa, am intrat in panica, pentru ca nu mai stiam cum se stinge. Dupa ce l-am stins direct de la butonul din unitate, mi-am amintit :)) Si chiar desenam mult in Paint, ce-i drept! Mamei ii placea sa imi scoata toate desenele la imprimanta. Cred ca am vreo 30-40 si acum intr-un dosar. Ma gandeam ca iroseste tusul, dar acum sunt amintiri placute…🙂

    • Eu nu mi le-aș fi printat nici dacă ar fi vrut mama, pentru că nu-mi plăcea cum desenez, mereu le ștergeam din cauza frustrării😆 Dar da, amintirile alea sunt foarte valoroare😀

  2. Hehe. Eu imi aduc aminte perfect. Mi l-a luat mama cadou intr-a II-a. Ma invatase sa umblu pe el si aveam fix 3 melodii in el, cu tot cu videoclipuri. Si una dintre melodii era cea a lui Tarkan cu muah muah :))
    Intr-o zi, desi mama mi-a spus ca nu am voie, i-am dat drumul cand ea nu era acasa. Am stiut sa ma joc, sa desenez, sa ascult cele 3 melodii de 100 de ori. Dar hopa, stiam ca nu se stinge ca TV-ul de la buton, dar nu mai stiam etapele. M-a gasit tata in fata monitorului plangand. Bineinteles ca m-a certat pentru ca nu am asteptat-o pe mama, iar apoi a sunat-o sa imi dea “pasii de stingere a minunii din fata mea”. Si tin minte ceva ce am zis-o si eu tuturor care m-au sunat speriati in legatura cu un virus, o formatare sau un program: “Nu iti fie frica. Laptopul/calculatorul nu se strica asa usor. Il repari orice ar avea”. Si pana acum, dupa 2 calculatoare si 3 laptopuri, pot sa zic cu mana pe inima ca asa e. Trebuie doar sa ai grija de el si sa nu te sperii de un format windows :))

    • Se pare că pentru multă lume a fost o problemă închisul calculatorului😆
      Și sunt de acord că nu sunt chiar bombe cu ceas computerele, iar noi avem și avantajul unor sisteme de operare prietenoase, cu interfațe destul de intuitive. E drept însă că mie mi-ar plăcea să nu fie nevoie să-i fac nimic (updateuri, chestii) și să meargă perfect tot timpul, dar eh, pot visa😆

  3. Mai am dischete, nu ştiu ce-i pe ele, dar vreau să le păstrez să le arăt viitorilor mei nepoţi, să vadă cu ce se juca bunica :)) Pe primul meu calculator nu mă prea jucam, dar scriam ca apucata, de la reţete, cărţi de vizită până la poveşti inventate. Când am descoperit imprimanta, a fost Raiul pe pământ😀 În restul timpului făceam cu schimbul cu fratele meu la Paint, când ne întreceam în abilităţi artistice.

    • Bună ideea cu jucăriile bunicii😆 Mi-a amintit de o poză cu două telefoane mobile care vin și salută un telefon vechi din acela cu disc: ”Bună, bunico!”😛

      Se pare că antrenamentul pe care ți l-ai făcut te ajută acum când scrii pe blog🙂

  4. Eu am avut primul computer in primul an de facultate( hehe, is mai batrana:)), l-am primit cadou de la ai mei cred ca de Craciun. Ma uitam la el ca la un extraterestru….am fost foarte fericita. Cea mai placuta amintire este cand am reusit sa-mi pun Internet (era un fel de cartela si o puteam folosi numai cateva ore pe zi, sau mai bine zis, noapte, cred ca puteam intra de la 10 seara). Atunci am descoperit Imesh si imi aduc aminte ca am gasit muzicaaa; pentru o melodie trebuia sa astept 2 zile…de filme nici pomeneala. Si imi aduc aminte si primul joc: Soldier of Fortune (mi-au trebuit cateva zile sa imi dau seama ca trebuie sa folosesc Tab-ul ca sa pot sari peste un obstacol… apoi l-am terminat si m-am simtit victorioasa). In rest scriam mult si verificam toate butonelele sa vad ce stiu sa faca…Era asa frumos…:)

    • Daa, acum că zici, îmi amintesc și de momentul Internetului. Eu am avut prin Romtelecom inițial și la fel stăteam doar seara și în weekend, când era mai ieftin. Doar atunci când aveam un proiect urgent sau ceva foarte important mă lăsa mama să intru în timpul zilei😀

  5. Vazusem pe la gradinita, rude si scoala calculator, dar pe vremea aia nu imi permiteam unul nou.
    primul meu pc a fost un w98 second hand cu monitor cat liftul si mouse/tastatura de un gri jegos si antipatic.
    Pe computerul asta jucam in disperare Age of Empires – Rise of Rome(unul dintre cele mai frumoase jocuri ever)
    La un moment dat facusem rost de un joc in care trebuia sa prinzi bere si se dezbracau niste tipe….pfoa, ce il jucam pe ala cu amicii (pe ascuns,evident)
    Age of empires inca il mai am si cred ca il joc de vreo 10 ani fara sa ma plictisesc.
    Cand au aparut dvd-urile eram in culmea fericirii, cu toate ca al meu pc nu citea dvd-uri, doar diskete si CD-uri.
    Imi aduc aminte ca daca puneam mai multe melodii in winamp (sau ceva asemanator cu winampul) calculatorul se bloca si trebuia sa il sting.
    Nu cred ca citea filme, dar imi aduc bine aminte ca incarca o poza in mai bine de 20 de secunde.

    • Oldies, but goldies. Așa greu cum mergeau ele, tare fericiți ne mai făceau pe atunci, când fiecare buton a cărei funcție o înțelegeam ne smulgea un zâmbet. Și, desigur, fiecare tipă dezbrăcată când jucam bine, nu?😆

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s