Welcome, dear summer!

Mă întrebam cum să-mi petrec seara asta liniștită de duminică și apoi mi-a venit ideea: scriu pe blog. N-am mai făcut asta de atâta timp, că nici nu mai știu cum se face. Dar, vorba aia, pofta vine mâncând, așa că sper să-mi amintesc pe parcurs.

S-a terminat și ăsta. S-au dus doi ani de facultate, doi ani plini: de oameni, de amintiri, de zâmbete și hohote de râs, de lacrimi, de frustrări și de chestii învățate. Patru sesiuni cât patru BACuri și nopți în care soarele m-a prins fie cu markerele în mână și cursurile în față, fie ștergându-mi rimelul de la ochi și făcând promisiuni de genul ”lasă, că noaptea viitoare dorm 5 ore”. Nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost viața mea în altă facultate din universitatea asta. Și nu, nu e vorba doar de oamenii pe care i-am întâlnit în perioada asta și pe care, sunt sigură, dacă aș fi ales altceva nu i-aș mai fi cunoscut. E vorba de atât de multe lucruri mici și de lucruri pe care le simți, de faptul că ai emoții când te gândești că, deși nu e nici pe departe cea mai importantă și mai complicată chestie din viața ta, abia aștepți să te apuci de lucrarea aia de licență. Asta deși nu știi mare lucru și nu știi de unde ai să o începi.

E prima vară, după 14 ani de școală, când, deși sunt atât, dar atât de obosită, am atâta energie. Pentru că mi-am făcut planuri și visuri și pentru că-mi doresc ca anul viitor pe vremea asta să aștept cu nerăbdare nu examenul de licență sau admiterea la master, ci altceva, mult mai mult de atât. Și pentru că uneori stau și mă gândesc cât de norocoasă sunt, uitându-mă în urmă nu doar la deciziile pe care le-am luat eu, ci și la unele pe care, într-o anumită măsură, le-au luat alții pentru mine. Pentru că îmi dau seama că de atât de multe ori n-am primit ceea ce aș fi vrut, dar am primit ceea ce am avut nevoie, încât mă gândesc că numai unui om super norocos i se poate întâmpla asta.

Și acum, după două luni nebune, în care am sacrificat timp cu persoane dragi, în care am dormit puțin și am mâncat dezordonat, acum e momentul pentru o pauză. Scurtă. În care să mă bucur de muzică, și de filme, și de cărți, și de ieșiri, și de o vacanță mică undeva, departe. Și apoi gata, back in business, că niciun lucru mișto nu s-a făcut doar gândindu-te la el🙂

Până una, alta, să fie vară!

7 thoughts on “Welcome, dear summer!

  1. Ce dor mi-a fost de tine! Sa ai o vacanta superba pentru caaaaa (nu ma pot abtine, asa ca o sa o spun) probabil este ultima vacanta de student! Fara job, fara salariu, fara griji. Copil!

  2. Aw :”>
    Eh, eu vacanța încă o aștept, că nu mi-am terminat internship-ul, dar am terminat-o cu facultatea, deci tot e bine😀
    Și tu să ai o vacanță mi-nu-na-tă!

  3. Bucură-te de pauza pe care sigur o meriți🙂 Și eu vreau să profit din plin de vara asta, mai ales că pe cea din 2012 nici n-am simțit-o cum aș fi vrut.

  4. “îmi dau seama că de atât de multe ori n-am primit ceea ce aș fi vrut, dar am primit ceea ce am avut nevoie”… Această frază mi-a amintit de Perception, un serial pe care l-am descoperit de curând. Era ceva de genul: “You can’t always get what you want. But if you try sometime, you might find you get what you need”. Şi exact aşa se întâmplă în viaţă: nu toate visurile noastre se împlinesc peste noapte, dar cele care ne definesc ca oameni şi ca individualităţi întotdeauna vor deveni realitate, mai devreme sau mai târziu.

    Îţi împărtăşesc în totalitate opinia în legătură cu lucrarea de licenţă. Nu mi-am ales încă tema (abia mi-am dat seama în ce domeniu mi-ar plăcea să o fac), nu ştiu cum îmi voi proiecta studiul de caz, dar sunt atât de entuziasmată în legătură cu ea şi cu tot ceea ce îmi va aduce anul trei, încât omit că începând cu luna octombrie probabil nu voi mai avea nicio clipă de linişte până în vara anului viitor.🙂 De fapt toamna anului viitor, căci admiterea la master este abia în septembrie. Însă când există pasiune, orice este posibil…

    Îţi urez mult succes!

    • Amaya, îți mulțumesc pentru vizită🙂
      În legătură cu tema de licență, pe noi ne-au cam constrâns să ne alegem profesorul coordonator și cel pe care l-am ales eu nu mi-ar fi semnat cererea dacă n-aș fi fost deja hotărâtă pe temă🙂 Dar sunt foarte încântată de alegere, sper să rămân așa😀

      Am văzut că studiezi la FCRP, în ce domeniu mai exact e lucrarea ta? Mult succes și spor și ție!

      • Am ales s-o fac în sociologie, în primul rând pentru că pot să-mi raportez mult mai uşor studiul de caz la societatea noastră (cel mai probabil o să analizez rolul mass-media în formarea opiniei publice şi felul în care românii răspund la stereotipurile întâlnite în spaţiul media), apoi pentru că voi avea un profesor coordonator foarte bun. Şi nu în ultimul rând, îmi place aceste domeniu – cred că este cel mai important aspect, ţinând cont câte resurse îmi va consuma conceperea acestei lucrări.

        Ştiu că la alte facultăţi profesorul coordonator şi tema lucrării se aleg încă din vară, dar la noi nu este obligatoriu… Tu în ce domeniu ai ales să îţi faci licenţa? Mult spor şi vacanţă plăcută!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s