Black swan

Lebede negre. Unele bucăți din viață pur și simplu asta sunt. Și pentru cine crede că fac referire la celebrul balet sau la filmul ăla psihologic cu Natalie Portman și Mila Kunis, ei bine nu, nu e vorba despre niciuna din variante. Asta deși ”Black Swan” mi s-a părut tare interesant, iar în ceea ce privește ”Lacul lebedelor”, îmi doresc la nebunie să-l văd și dacă se poate cât mai curând.

Așa cum spuneam, este vorba de altceva, mai exact de lebedele negre ale lui Nassim Nicholas Taleb. Oamenii care au treabă cu economia probabil au auzit de ele. De evenimentele alea care apar de nici nu știi unde, te lasă cu gura căscată, îți dărâmă un pic universul și ulterior îți dai seama că ”you should have seen them coming”. Și-acum mă gândesc: cum ar putea unii să-i spună lui Taleb că așa ceva nu se poate? Nu-s nici pe departe așa instruită încât să am o părere pentru care să bag mâna în foc pe tema asta în ceea ce privește domeniul economic. Dar în viața de zi cu zi? O, despre ea am câteva idei.

Când primești un telefon într-o dimineață și vocea de la capătul celălalt al firului îți spune printre lacrimi că așa, și așa, și așa, prima reacție este lipsa unei reacții. A doua este că așa ceva nu se poate și mai degrabă ai fi crezut că a fost un cutremur atât de mare încât s-a dărâmat o clădire, iar tu nu l-ai simțit. Și efectele? A, efectele. Nici n-are rost să vorbim despre cum omul din fața ta e o combinație de râs nervos și ”băi, nu mi se întâmplă așa ceva!”. Impactul, așa cum scrie la carte, e major. Nimic nu o să mai fie ca înainte vreodată, pentru că lucruri ca astea nu se uită complet și oricât de mult și-ar propune o persoană să treacă peste așa ceva, amintirea nu o să dispară. Este exact pilda aia ultrafolosită, cu faptul că poți scoate cuiele din ușă, dar urmele alea vor rămâne pentru totdeauna.

Rămâne însă să te gândești dacă într-adevăr ai fi putut să-ți dai seama că vine. Dacă erau ceva date disponibile ca să prevezi asta, dar pe care ție nici măcar nu ți-a trecut prin cap să le iei în calcul când te-ai gândit la ce ar putea să se întâmple, să meargă prost. Și nu știi ce să zici, pentru că atunci când vine vorba de oameni, oameni care credeai că or să-ți fie aproape mereu și că au grijă de tine, e de multe ori mai greu decât dacă ar fi vorba de variabile economice. Și e destul de greu și la astea din urmă.

Dar ca și după un eveniment economic neașteptat, și-n viața de zi cu zi lucrurile trebuie să meargă mai departe. Nu poți rămâne blocat pe Joia Neagră, trebuie să înveți să trăiești cu amintirea crahului, să încerci să-ți revii și să fii mereu pregătit pentru alte posibile căderi. Poate singurul lucru pe care îl poți face e să încerci să te descurci mai bine la anticipat. Să te gândești mai bine la cât dai și la cât de mic e spațiul tău personal, la ce oameni lași să fie acolo în el și cum o să reacționezi în caz că lumea ți se prăbușește din nou pentru câteva clipe.

”încă nu s-a născut ființa umană lipsită de acea piele secundă pe care o numim egoism, mult mai dură decât cealaltă, care din te miri ce sângerează.(Jose Saramago – Eseu despre orbire)

2 thoughts on “Black swan

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s