To make you feel my love

10 ani. De 10 ani își petreceau ziua asta la fel, indiferent că era sâmbătă, marți sau joi, indiferent de cât de obosiți erau sau de cât de multă treabă aveau la serviciu. Iar în vreo doi ani, când Ștefan chiar nu a putut să-și ia liber, au reprogamat-o și au sărbătorit a doua zi. Doar ei doi în fiecare an, într-o zi când mai caldă, când mai rece de început de mai.

După ritualul de dimineață, își lua fiecare cana cu cafea și se așezau pe canapea, unul în brațele celuilalt, cu albumul în brațe și zâmbetul pe buze. Îl parcurgeau încet de la prima la ultima pagină, oprindu-se asupra fiecărei fotografii și depănând amintiri. Primele poze erau cu Alexandra în dimineața în care se trezise cu cel mai mare gol în stomac și cu o durere de cap aproape insuportabilă, pe care s-a chinuit s-o alunge o zi întreagă. Zâmbea însă până la urechi, deși se vedea tensionată, ochii îi străluceau, iar în colțul camerei se vedea atârnând rochia fină de culoarea untului.

Urmau imagini din timpul pregătirilor, imagini din care ieșeau tensiunea, emoțiile, nervii întinși la maxim, fericirea, din nou nervii și încă un pic de fericire. Pe Alexandra o bușea râsul de fiecare dată când dădea pagina și zărea în prima poză o bridezilla, care părea gata să-l linșeze pe fotograf, deși el era singurul căruia chiar nu-i găsea nicio vină în dimineața aia. Când cafeaua era pe jumătate terminată, ajungeau la ședința foto de la Palatul Mogoșoaia, unde rochia de dantelă și buchetul cu bujori albi, roz și roșii strălucea, iar ei schimbau priviri suave și îmbrățișări tandre pe malul lacului, urmăriți de ochii îngăduitori ai Corinei și ai lui Mihai, cei care aveau să aibă grijă de ei în următorii zece ani and counting.

Pozele de la biserică erau de-a dreptul emoționante, deși niciunul dintre ei nu era o persoană religioasă, dar toată importanța momentului îi copleșea pe amândoi, iar Alexandra simțea și acum greutatea cununiei pe cap și mâna lui Ștefan strângând-o  tare în timp ce înconjurau masa pentru a treia oară. Făcuseră treaba asta doar pentru părinții lor care, alături de alte câteva rude, veniseră din colțuri diferite ale țării să-și vadă copiii devenind o familie, dar acum se bucurau că o făcuseră, în ciuda celor două ore de stat în picioare și auzit cum femeia trebuie să asculte de bărbat.

Ștefan râdea de fiecare dată când își amintea privirea serioasă a Alexandrei fixându-l și șoptindu-i în timpul slujbei: ”să nu cumva să-ți faci vreun film din ce auzi aici, e clar?”.

aranjament nunta floare paharAlexandra se ridica de pe canapea, mai turna câte o jumătate de cană de cafea, iar Ștefan o punea pe Adele să le mai cânte o dată ”Make you feel my love”, piesa pe care umpluseră ringul de dans la începutul petrecerii, în prima lor seară ca domnul și doamna Mateescu. În restaurantul hotelului Golden Tulip Times se strânseseră la un loc atâția oameni dragi, veniți din toate colțurile Bucureștiului, dar și ale țării, încât nu le rămânea decât să le fie recunoscători și să-i facă să se simtă, la rândul lor, cât mai bine. Nici n-a fost greu, de altfel. Hotelul era tot ceea ce le trebuia în materie de cazare, iar mătușa Ingrid, sclifosita de serviciu, nu avusese nimic rău de comentat cu privire la noaptea petrecută în camera de 4 stele, cu atât mai puțin despre petrecere în sine.

Candy-bar-ul de la început fusese senzația serii și, mai târziu, toată mâncarea aleasă cu atenție, potrivită pentru toate gusturile, a făcut deliciul invitaților, care nu mai conteneau să o laude. Câștigătorii detașați au fost somonul cu legume și tortul de ciocolata și vișine, alături de vinul bun și zâmbetul constant de pe fața mirilor. Live-bandul și-a făcut treaba fără cusur, lumea a dansat pe săturate, iar mica sesiune de karaoke a scos la iveală talente nebănuite printre prietenii lor.

Alexandra nu avea poze de la ”escapada” furatului, era ceva ce nu-i plăcea și unul dintre aspectele asupra căruia insistase fervent. Voia să fie acolo tot timpul, nu prin vreun club obscur, urcându-se pe masă și dând un shot de tequila, în timp ce lui Ștefan i se cereau declarații de dragoste și sticle de whiskey. Nu, ea voia să fie acolo, la Good Old Times, în sala mare decorată cu bujori, alături de soțul, părinții și prietenii ei, ascultând muzică bună și trăind fiecare moment. Nu exista niciun alt loc pe pământ în care și-ar fi dorit să fie atunci, iar domnișoarele de onoare și-au respectat promisiunea și au avut grijă de ea ca de ochii din cap.

Când ajungeau la ultima pagină, citeau cu voce tare textul din final: continuat pe verigheta fiecăruia dintre ei: to make you feel my love.
Sorbeau și ultima gură de cafea, se îmbrăcau, făceau o plimbare scurtă prin Cișmigiu, iar apoi se îndreptau să-și ia copila blondă de la grădiniță și să fie fericiți în continuare încă un an și încă unul, și încă unul…

Articol scris pentru SuperBlog 2015 – proba 13

One thought on “To make you feel my love

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 13. Scenariu de nuntă, la Golden Tulip Times

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s