Prăjituri cu suflet caută bucătărie spațioasă

Când eram mică i-am spus mamei că atunci când am să mă mărit cu un neamț și-am să mă mă mut în Germania, o voi lua și pe ea cu mine și vom mânca mâncare de cartofi.  Pe vremea aia știam să fac doar prăjituri din nisip și apă, dar și să mănânc crema de vanilie rămasă pe lingură. Mai târziu, la mult timp după ce am învățat să folosesc aragazul, am început să gătesc. Primul fel gătit? O mâncare de cartofi, desigur, doar aveam un plan de urmat. A ieșit bună și mi-a dat curaj să mai experimentez, iar câțiva ani mai târziu am descoperit blogurile culinare și-am încercat tot felul de rețete, în special de prăjituri. Majoritatea au ieșit, în ciuda limitărilor tehnice pe care le-am întâmpinat, unele mi-au dat mai multe bătăi de cap, însă per ansamblu era o activitate care îmi plăcea. Uram să șterg praful și să aspir, însă mă relaxam așa de tare când făceam prăjituri!

N-aveam cântar de bucătărie, nici vreun robot șmecher, unele ingrediente ajungeau pe masa de lucru pentru că “merge și așa”, iar deseori se întâmpla să ard prăjiturile pe fund, fiindcă aragazul mamei avea deja vreo 30 ani și câteva butoane lipsă. Dar eu făceam prăjituri cu drag și visam să-mi deschid, cândva, o cofetărie. Să fie numai cu ingrediente naturale și curate, să mă ocup personal de ele, să mă cufund în activivtatea asta super relaxantă.

Între timp a mai curs ceva apă pe Dâmbovița, am stat prin camere de cămin cu bucătării pe hol, am citit sute de cursuri care m-au pregătit pentru altă carieră decât cea de cofetar, mâncare de cartofi mănânc rar și nici n-am de gând să mă mai mărit cu un neamț. Îmi place însă în continuare să gătesc și, mai ales, să pregătesc deserturi, deși o fac din ce în ce mai rar. Nu neapărat fiindcă n-am suficient timp, fiindcă-s de părere că-ți faci timp pentru lucrurile pe care ți le dorești, ci pentru că momentan am o bucătărioară mică, îngustă, în care abia am loc să mă mișc în jurul meu, darămite să mai întind oale, castroane, tigăi și tăvi. Și chiar și așa se întâmplă uneori să am ceva în cuptor și câte ceva pe fiecare ochi de aragaz funcțional. Dar nu-i deloc comod și abia acum înțeleg nu doar cât de mare era, de fapt, bucătăria mamei, ci și de ce atât de multă lume caută case cu bucătării spațioase.

Bucătărie spațioasă, prăjituri cu suflet

Eh, dar și când am să mă mut eu în casa aia cu cireș și lavandă, cu doi Retrieveri și living luminos, atunci să vedeți! Am să fiu foarte, foarte atentă la cât de mare e spațiul destinat bucătăriei, unde e amplasat și cum îmi permite să mă bucur de el. Acum să nu ne închipuim că eu am să mă mut definitiv în bucătărie, că doar o să am rate de plătit, căței de plimbat și oameni de îmbrățișat, dar îmi doresc să o amenajez în așa fel încât să mă bucur cât mai mult de timpul petrecut acolo.

bucatarie

Sursa: SomProduct.ro

Nu știu cât de mari vor fi plăcile de gresie sau dacă o să îi pun faianță ori voi opta pentru niște panouri din sticlă securizată în loc. Nu știu exact ce culoare o să aibă mobila, dar știu că o să am un blat de lucru rezistent și spațios, să-mi permită să întind pe el boluri, castronașe, tăvi de chec pe jumătate umplute, aluatul de cozonac și cartea cu rețete. Știu că va avea ferestre înalte, de care vor sta mereu lipite două nasuri umede, atașate unor codițe fluturânde, dar și-o masă mare, gata să cuprindă toată arta ce va ieși din mâinile mele (hai, bine, exagerez!).

Nu știu ce cuptor voi alege, dar știu că mă voi învârti în jurul lui ca un copil mic, adulmecând și trăgând cu ochiul prin geam, cu speranța că au crescut frumos cozonacii, croissantele sau pandișpanul, ori că mușchiulețul de porc e rozaliu la mijloc și suculent, iar cartofii crocanți și aromați. Am să-mi iau un robot de bucătărie, care să-mi fie aliat de bază și o să am muuulte dulapuri, în care să-mi încapă și oala de ciorbă, și cratița de sarmale, și tăvile de prăjituri, și tigăile, fără să le scap din brațe încercând să scot ceva din spate. Am să le umplu și cu castroane și farfurii frumoase, cu boluri de înghețată și căni de cafea, pahare de tot felul și-o grămadă de alte lucruri care fac gătitul mult, mult mai ușor și plăcut: tocătoare, polonice, teluri, o presă de usturoi și tot felul de recipiente simpatice pentru ulei, oțet și condimente, o răzătoare, un tirbușon, un storcător de citrice, o cupă pentru înghețată și un cuțit de curățat mere. Ah, ce bun ar fi un tort de mere!

Sertarele trebuie să fie musai din alea cărora poți să le dai drumul brusc, dar să se închidă lent, ca să nu-mi fac capul țăndări, iar în ele am să aranjez tacâmuri, fețe de masă vesele, prosoape și-o mulțime de accesorii, hârtii pentru brioșe și lumânări pentru decor, șervețele simpatice, un șorț și niște mănuși.

bucatarie2

Sursa: somproduct.ro

Ce prăjituri bune am să fac în bucătăria mea! Dacă acum îmi ies așa de bune tortul de mere și checul marmorat, vă dați seama cum vor fi când am să am tot spațiul din lume să mă desfășor? La final, când fursecurile cu nuci se vor răci pe grătar, eu am să-nchid cartea de rețete, am să dau o fugă în curte să mă joc cu câinii, apoi am să mă așez pe unul din scaunele mele confortabile, am să-mi torn un pahar cu vin și am să-mi tai o felie de tort, în așteptarea oamenilor dragi.
Știți, o prăjitură n-are nicicând gust mai bun decât atunci când o faci cu drag, pui în ea un strop de suflet în loc de un vârf de cuțit de sare, iar apoi o împarți cu oamenii ăia buni, apropiați sufletului tău.

Articol scris pentru SuperBlog 2018, proba 3.

Advertisements

6 thoughts on “Prăjituri cu suflet caută bucătărie spațioasă

  1. Luiza-Maria says:

    Exact asa imi imaginez bucataria mea dar… eu doar sa-mi beau cafeaua in ea.
    Iubita, cel mai bun lucru pe care il poti face pentru tine este sa scoti poze cu ce-ti imaginezi, le pui pe un format A4… sau mai multe, treci ca din greseala cate o data la fiecare poza, iti mai amintesti din cand in cand de ele si… lasa Legile Universului sa-si faca treaba!
    Chiar daca vei zambi putin, gandeste-te ca nu te costa nimic si nu ai nimic de pierdut. Iti spune una care a inceput sa si le vada implinite!
    Te iubesc si-ti doresc sa ti se implineasca… nu prea imi place sa fac dar imi place sa mananc!

  2. Ioana Radu says:

    1 – 0 pentru Ioana Miroiu. Aici am pierdut, nu ma pricep in bucatarie, adica stiu doar sa fac niste chestii cat sa nu mor de foame :)).

    • Miss I. says:

      Haha, e bine și așa, să știi. Mie mi-ar plăcea să am mai mult timp și spațiu. Of, după ce am scris articolul, am plecat în vacanță și am intrat într-un B&B prin apartamentul unei doamne. Jesus, avea o bucătărie fix așa cu ferestre de sus până jos, care dădea într-o curte-grădină interioară. Îmi venea să mă opresc acolo și să-i propun să-i fac o prăjitură, doar să stau cu ochii pe geam 😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s