De Crăciun

Uite-ne aici. Încă un Ajun de Crăciun. Nici nu știu când a trecut anul ăsta, chiar mă gândeam aseară că anul trecut pe vremea asta aveam un stres constant și așteptam vara, să scap de BAC și să pot striga ”Libertate, frate, sigur facultate…!”. Și a venit și vara, a trecut, a început și facultatea și am ajuns să aștept prima sesiune. Aia pe care toată lumea o îmbracă în Omul Negru, mai ceva ca pe BAC. Dar până atunci, mă bucur de vacanță, de atmosfera de Crăciun, de acasă.
Sincer, nu mai aveam răbdare să ajung acasă. Am hotărât că o să plec miercuri din București orice ar fi. Am renunțat la un curs, mi-am făcut bagajul în două sau trei reprize, am renunțat la un pulover albastru pe care nu am mai avut când să-l cumpăr (și la care probabil o să mă tot gândesc până în ianuarie când o să merg să-l cumpăr și nu o să-l mai aibă, yay!) și seara la 8 eram acasă la mine. Acasă e bine, e cald (un fel de cald special, nu de ăla de la centrală/sobă), e liniște și acasă sunt mare parte din oamenii importanți pentru mine.
Mi-e și jenă așa un pic să spun cât am dormit de când am venit acasă. Am recuperat fiecare minut nedormit din toamna asta. Am dormit 11 ore în prima noapte și vreo 9 în a doua, mult, dar așa bine. Uitasem cât de bine e să dormi fără nicio grijă. Nu am simțit niciodată cât de dor mi-a fost de acasă ca în zilele astea. Mi-am dat seama că mi-a lipsit fiecare colțișor, nu-mi găsesc și nici nu vreau să-mi găsesc cuvintele ca să exprim ce simt.
Probabil că ați observat de câte ori am folosit cuvântul ”acasă”, scuze dacă deranjează auzul. La mine Moșul a venit deja, nici nu știu dacă mi-aș mai dori ceva de Crăciun, pentru că mi-a adus o groază de chestii pe parcursul anului și cred că e cazul să-l las să treacă și pe la alți copii (mai) cuminți 🙂

Nu vreau să recitesc textul ăsta ca să-l corectez, fiindcă sunt convinsă că l-am scris aiurea, cu fraze de clasa a II-a, probabil cu niște minunate cacofonii sau cu exprimări ciudate sau puerile. Dar nu modific nimic, așa mi-au venit cuvintele, așa le-am scris, așa vor rămâne.

Nu știu ce faceți voi de Crăciun, dar eu fac ce fac de 19 ani, merg la țară și mă deconectez pentru câteva zile de grijile cotidiene, ca să mă întorc cu forțe proaspete pentru restul vacanței. Indiferent ce faceți, sper să aveți sărbători minunate, exact cum vi le doriți, alături de oamenii cei mai dragi vouă.

Ne citim zilele următoare! Crăciun fericit!